Viața oamenilor a devenit destul de confortabilă datorită diverselor dispozitive digitale și a internetului. Internetul a adus o schimbare pozitivă în viețile noastre, dar odată cu aceasta, datele personale sunt supuse unui mare risc: atacuri cibernetice. Este o provocare enormă să îți protejezi datele datorită atacurilor cibernetice.
Acest articol vorbește despre tipurile de atac cibernetic des întâlnite și cum te poți proteja de ele.
Ce este un atac cibernetic?
Atacurile cibernetice apar atunci când un individ, un grup sau o bandă organizată încearcă să încalce cu răutate sistemul de securitate al unei alte persoane sau organizații. Un atac cibernetic se întâmplă atunci când există un acces neautorizat la sistem sau rețea de către o terță parte. Persoana care efectuează un atac cibernetic este numită hacker sau atacator.
Atacurile cibernetice au multe efecte negative. Atunci când se produce un atac, acesta poate duce la încălcări ale datelor, ceea ce duce la pierderea sau manipularea datelor. De obicei, atacurile sunt folosite pentru a obține informații personale și pentru a permite hackerilor să comită furt de identitate. Astfel, companiile pot suferi pierderi financiare, încrederea clienților se pierde și dăunează reputației.
Pentru a opri aceste atacuri, există securitatea cibernetică, o metodă de a proteja rețelele, sistemele informatice și componentele acestora împotriva accesului neautorizat.
Citește: Cum să-ți protejezi datele personale.
Tipuri de atacuri cibernetice
Există multe tipuri de atacuri cibernetice care au loc în lume astăzi. Este bine să cunoști aceste tipuri pentru a-ți proteja rețelele și sistemele mai bine împotriva acestora. Examinează îndeaproape cele câteva tipuri de atacuri cibernetice des întâlnite.
Atac Malware
Malware sunt cea mai populară formă de atac cibernetic. Programele malware sunt un software rău intenționat care sunt concepute pentru a perturba sau fura date de pe un computer, rețea sau server.
Hackerii te păcălesc să instalezi programe malware pe dispozitivele tale. Odată instalat, un script rulează pe fundal și ocolește securitatea ta. Astfel, le oferi hackerilor acces la datele tale sensibile și chiar posibilitatea de a deturna controlul.
Există mai multe variante de malware:
- Ransomware: Acest tip de malware criptează fișierele din sistemul tău și nu le poți accesa până când nu plătești o răscumpărare.
- Spyware: Acest tip de malware îți spionează activitățile și trimite datele înapoi către hacker. De obicei, acestea pot include detalii bancare, date de conectare și parole.
- Keyloggers: Similare cu programele spion, keyloggers urmăresc tot ceea ce tastezi. Aceste date pot fi folosite pentru șantaj sau furt de identitate.
- Cal troian: Numiți după faimosul cal troian, acest tip de malware se ascunde în interiorul unei piese de software legitime.
- Viruși: Virușii se atașează la programe și fișiere și sunt declanșați atunci când le deschizi. Odată activ, un virus se poate autoreplica fără știrea ta și poate încetini dispozitivele sau distruge datele.
Poți preveni un atac de malware prin utilizarea unui software antivirus, care îți protejează computerul împotriva programelor malware. De asemenea, poți utiliza firewall-uri care filtrează traficul ce poate intra pe dispozitivul tău. Evită să dai click pe linkuri suspecte și nu uita să actualizezi sistemul de operare și browserul în mod regulat.
Atacuri de tip phishing
Un atac de tip phishing are loc atunci când un infractor cibernetic îți trimite un email fraudulos, un mesaj text (smishing) sau un apel telefonic (vishing). Aceste mesaje par să provină de la un oficial sau o persoană sau o companie în care ai încredere, cum ar fi banca ta sau o companie precum Netflix.
Aceste mesaje sunt trimise de impostori și, dacă răspunzi cu informații sensibile (cum ar fi parola), atunci o pot folosi pentru a-ți prelua conturile. Mesajele de phishing te pot instrui, de asemenea, să dai click pe un link sau să deschizi un atașament de email care încarcă programe malware pe dispozitivul tău sau să te trimită către un site conceput pentru a-ți fura informațiile.
Atac la parolă
Acesta este o formă de atac în care un hacker îți sparge parola cu diverse programe și instrumente de spargere a parolelor precum Cain, Able, Hashcat, etc.
Pentru a preveni atacurile de parole:
- Utilizează parole alfanumerice puternice cu caractere speciale
- Evită utilizarea aceleiași parole pentru mai multe site-uri web sau conturi
- Actualizează parolele pentru a limita expunerea la un atac
Atacul Man-in-the-Middle (MitM)
Un atac de tip MitM are loc atunci când atacatorii interceptează date sau compromit rețeaua ta pentru a te asculta. Aceste atacuri sunt deosebit de frecvente atunci când utilizezi rețele Wi-Fi publice, care pot fi piratate cu ușurință.
Atacurile man-in-the-middle pot fi folosite pentru a falsifica conversații, adică hackerii pretind că sunt persoana cu care crezi că vorbești.
Atac de injectare SQL
Majoritatea site-urilor web folosesc baze de date SQL pentru a stoca informații sensitibile, cum ar fi date de conectare, parole și informații despre cont. Hackerii folosesc un atac de injecție SQL pentru a păcăli baza de date să renunțe la acest informații.
Aceste atacuri sunt puțin mai tehnice, dar se reduc la un hacker care introduce comenzi SQL predefinite într-o casetă de introducere a datelor. Aceste comenzi pot citi date sensibile, modifica datele bazei de date sau chiar pot declanșa funcții executive, cum ar fi închiderea sistemului.
Atac DoS (Denial-of-Service)
Un atac de refuzare a serviciului sau DOS este o amenințare semnificativă pentru organizații. Atacatorii vizează sisteme, servere sau rețele și le inundă cu trafic pentru a-și epuiza resursele și lățimea de bandă.
Satisfacerea cererilor primite devine copleșitoare pentru servere, ceea ce duce la închiderea sau încetinirea site-ului web pe care îl găzduiește. Acest lucru lasă cererile de servicii legitime nesupravegheate.
Este cunoscut ca și un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service) atunci când atacatorii folosesc mai multe sisteme compromise pentru a lansa acest atac.
Poți preveni un atac DoS prin:
- Rularea unei analize a traficului pentru a identifica traficul rău intenționat
- Înțelegerea semnelor de avertizare precum încetinirea rețelei, închiderile intermitente ale site-urilor
- Formularea unui plan de răspuns la incident
- Externalizarea prevenirii DDoS către furnizorii de servicii bazați pe cloud
Exploatare Zero-Day (Zero-Day Exploit)
O exploatare Zero-Day are loc după anunțarea unei vulnerabilități a rețelei. Nu există o soluție pentru vulnerabilitate în majoritatea cazurilor. Prin urmare, furnizorul notifică vulnerabilitatea astfel încât utilizatorii să fie conștienți.
În funcție de vulnerabilitate, vânzătorul sau dezvoltatorul ar putea lua oricât timp pentru a remedia problema. Între timp, atacatorii vizează vulnerabilitatea dezvăluită. Se asigură că exploatează vulnerabilitatea chiar înainte ca un patch sau o soluție să fie implementată pentru aceasta.
Poți preveni acest tip de atac prin:
- Ai un plan de răspuns la incident pentru a te ajuta să faci față unui atac cibernetic. Având o strategie concentrată pe atacurile zero-day, daunele pot fi reduse sau complet evitate.
- Organizațiile trebuie să aibă procese de gestionare a corecțiilor bine comunicate. Utilizează soluții de management pentru a automatiza procedurile și a evita întârzierile de implementare.
Criptojacking
Termenul de criptojacking este strâns legat de criptomonedă. Criptojacking are loc atunci când atacatorii accesează computerul altcuiva pentru a extrage criptomonede. Accesul se obține prin infectarea unui site web sau manipularea victimei pentru a da click pe un link rău intenționat.
De asemenea, hackerii folosesc reclame online cu cod JavaScript pentru aceasta. Victimele nu sunt conștiente de acest lucru deoarece codul de minare Crypto funcționează în fundal. Poți preveni cryptojacking prin:
- Actualizarea software-ului și a tuturor aplicațiilor de securitate
- Luarea cursurilor de conștientizare privind cryptojacking pentru angajați
- Instalarea unui blocator de anunțuri, deoarece reclamele sunt o sursă principală de scripturi de cryptojacking
Amenințarea Internă
O amenințare din interior nu implică o terță parte, ci o persoană din interior. În acest caz, un individ din cadrul unei organizații care știe totul despre companie poate provoca pagube imense.
Amenințările interne sunt răspândite printre întreprinderile mici deoarece personalul are mai mult acces la conturile de date. Motivele acestei forme de atac sunt multe, cum ar fi lăcomia, răutatea sau chiar neglijența. Este greu de prezis aceste tipuri de atac.
Cum îți protejezi dispozitivele de atacurile cibernetice
Având în vedere numărul mare de atacuri cibernetice posibile, se poate simți că nu există nicio modalitate de a rămâne în siguranță. Există câțiva pași esențiali pe care îi poți lua pentru a-ți securiza dispozitivele și pentru a-ți proteja fișierele sensibile de criminalii cibernetici:
- Instalează un software antivirus cu protecție împotriva malware. Protejează-ți dispozitivele de hackeri folosind software-ul antivirus modern. Mai mult decât atât, poți folosi firewalls și alte instrumente de protecție pentru a-ți proteja datele.
- Asigură-te că, chiar dacă dai click accidental pe un link sau descarci un atașament, hackerii nu vor putea instala malware sau alți viruși pe dispozitivul tău.
- Utilizează parole complexe și activează autentificarea cu mai mulți factori. Parolele sunt adesea primul și singurul strat de protecție împotriva atacurilor cibernetice. Utilizează parole puternice care au cel puțin opt caractere și combină cifre, litere, simboluri și majuscule.
- Descoperă semnele de avertizare ale unui atac de tip phishing (email-uri, mesaje text și apeluri înșelătoare). Ai mare grijă la aceste email-uri nesolicitate. Nu da click pe link-uri pe care nu le recunoști și nu răspunde la mesaje în care nu ai încredere.
- Nu ignora actualizările software ale sistemului de operare. Hackerii folosesc vulnerabilitățile din software-ul învechit pentru a-și organiza atacurile.
- Utilizează o rețea VPN atunci când folosești Wi-Fi public. Wi-Fi-ul public este ușor de piratat. Ori de câte ori folosești Wi-Fi-ul pentru ceva sensibil, utilizează un VPN pentru a-ți proteja datele.
- Evită distribuirea excesivă pe rețelele sociale. Tot ceea ce împărtășești devine o parte din amprenta ta online, pe care hackerii o pot folosi pentru a-ți ghici parolele și întrebările de securitate.
